M-am gândit să avem un loc unde să găsiți o parte din răspunsurile la întrebări pe care poate le aveți, despre ginecologie, sarcină, infertilitate sau nașterea naturală. Adică ce aud eu cel mai des de la pacientele care îmi trec pragul. Cu mențiunea că nimic nu este valabil-universal și aș dori tare să vă cunosc personal, pentru a putea avea grijă de fiecare dintre voi în funcție de nevoile, afecțiunile și dorințele fiecăreia.
În primul rând, felicitări! În al doilea rând, aș dori să stratificăm conduita în funcție de istoricul pacientelor:
În funcție de vârstă pacientei: < 35 de ani – se recomandă 12 luni de raporturi sexuale regulate neprotejate > 35 de ani – se recomandă 6 luni de raporturi sexuale regulate neprotejate ≥ 40 de ani – se recomandă consult cu medic specialist în infertilitate, care poate recomandă tratamentul imediat
Recomand un consult ginecologic uzual, unde am putea discuta despre reducerea numărului de țigări (ideal cu 3-6 luni înainte de a rămâne însărcinată, reducerea consumului de alcool, dietă și sport). De asemenea, se recomandă tratamentul preconcepțional cu acid folic cu 3 luni înainte de a rămâne însărcinată.
Ziua 1 – începutul menstruației În prima zi de menstruație un nou ciclu hormonal începe. În fiecare lună, un singur ovocit/ovul ajunge la maturitate într-o cavitate cu lichid numită folicul.
± Ziua 14 – Ovulația Atunci când ovocitul/ovulul este matur/copt, el este expulzat din ovar. El va fi aspirat de către trompa și va fi fecundat de către un spermatozoid după un raport sexual.
± Ziua 20 – Implantarea/Nidatia Un embrion se formează și se implanteaza în uter.
± Ziua 28 – Diagnosticul de sarcină Hormonul de sarcină (betaHCG) este secretat și împiedică apariția menstruației. HCG va fi detectat în sânge la ± 14 zile de la ovulație. Dacă nu a avut loc fecundația, apare menstruația. Un nou ciclu hormonal începe.
Când o femeie aflată la vârstă reproductivă, plănuiește să rămână însărcinată, se întreabă adesea ce ar trebui să facă pentru a se asigura că este sănătoasă.
Recomand pentru început o anamneză riguroasă, în urmă căreia putem depista eventuale patologii de bază ale pacientei, compatibile sau incompatibile cu sarcina, sau care necesită evaluarea/ajustarea tratamentului preconcepțional, ulterior analize uzuale de sânge, urină, examen citologic Babeș-Papanicolau, examen de secreție vaginală și depistajul eventualelor infecții cu Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma.
Ambii parteneri trebuie să efectueaze analize de sânge pentru depistajul hepatitei B, C, virusului HIV și a sifilisului și determinarea grupului de sânge și Rh.
În plus, pacientele care nu prezintă imunitate (anticorpi) pentru Rubeolă, sunt sfătuite să se vaccineze preconcepțional, cu mențiunea că sarcina va trebui amânată 3 luni după efectuarea vaccinului.
În primul rând, programarea la un consult ginecologic. La prima vizită medicală, în funcție de durata amenoreei, se va indică fie dozarea din sânge în dinamică (cel puțin 2 dozări la interval de 48h) a hormonului de sarcină (beta-HCG), fie ecografie transvaginală, ambele examene având rolul de a stabili localizarea sarcinii și evoluția acesteia. Evoluția corectă a hormonului de sarcină beta-HCG este dublarea acestuia la fiecare 48h-72h.
Pacienta este la risc de a suferi un avort spontan sau o sarcina extrauterină. Ea trebuie să îi comunice doctorului rezultatele analizelor și să revină în cabinetului acestuia pentru investigații suplimentare.
Acidul folic este vitamina B9 numită folat. Folații joacă un rol foarte important în producerea celulelor roșii și ajută la prevenirea malformațiilor congenitale și susținerea dezvoltării sistemului nervos fetal. Cea mai bună sursă de folați sunt cerealele integrale, dar pot fi gășiți și în legumele verzi (spanac, mazăre, avocado, sparanghel, broccoli), gălbenuș de ou, citrice, fasole, linte.
Defectele de dezvoltare fetală apar în primele 3-4 săptămâni de sarcina, ideal ar fi începerea tratamentului în perioada preconcepțională, cu cel puțin 1 lună. Pe durata sarcinii se recomandă administrarea zilnică, până la sfârșitul primului trimestru de sarcină.
Da, sportul este permis pe durata sarcinii, atâta timp cât se desfășoară într-o intensitate confortabilă gravidelor și nu le expune traumatismelor.
În plus, numeroase studii atestă beneficiile sportului pe durata sarcinii, în ceea ce privește prevenția preeclampsiei, diabetului gestational, insuficienței venoase, edemelor. De asemenea, femeile active pot avea mai puține probleme în travaliu și își recăpăta silueta mai repede după sarcină.
Consultul ginecologic se efectuează, de regulă, în perioada de după menstruație, însă sunt situații, cum ar fi anumite investigații în infertilitate, când medicul ginecolog recomandă consultul în timpul menstruației. Așadar, fără jenă, nu vă faceți griji, este perfect normal.
Da, contează foarte mult. Putem afla despre boli cronice ale pacientei, intervenții chirurgicale suferite, medicamente pe care le ia. De asemenea, medicul se va interesa despre istoricul sanătății mamei tale și despre orice antecedente medicale ale familiei tale (de ex: cancer mamar, cancer de col uterin, uter sau ovar, tulburări de coagulare ale sângelui).
Dacă nu te-ai vaccinat pentru Papilomavirusul uman (HPV), este momentul să discuți despre o posibilă vaccinare. Vaccinul protejează împotriva cancerelor cauzate de o infecție cu HPV, inclusiv a cancerelor de col uterin, vagin si vulva. Sunt țări care au eradicat cancerul de col uterin, datorită acestui vaccin.
Nu, niciodată. Vaginul are metoda de proprie de “curățare”, orice agresiune externă prin produse de igienă intimă îi perturbă flora naturală și îl face vulnerabil în apariția și persistența infecțiilor vaginale. Chiar dacă produsele de igienă intimă susțin ca au un pH fiziologic, ele conțin detergenți, care nu sunt bineveniți intravaginal. Este bine să menționați dacă aveți aceste obiceiuri, pentru a putea discuta cu medicul și pentru a primi lămuriri.
De foarte multe ori, pacientele sunt extrem de reticente când li se propune ca metodă contraceptivă steriletul, deoarece circulă multe informații eronate. Cel mai adesea, steriletul este un dispozitiv medical în forma literei T, clasificat în: – sterilet cu sârmă din cupru (singur sau în combinație cu alte metale cum ar fi aur, argint) – sterilet hormonal
Înainte de toate, notează o listă cu întrebări legate de acest dispozitiv, prezintă-te în consultație pentru un consult ginecologic și alege cu medicul tău ce tip de sterilet ți se potrivește.
Contracepția de urgență se referă la măsurile imediate pe care le poți lua după un contact sexual neprotejat. Nu o să găsiți în niciun prospect o limită a administrărilor, însă așa cum îi zice și numele, este bine să fie doar de urgență, în situații neprevăzute. În rest, ideal ar fi să aveți o metodă contraceptivă de lungă durată, în funcție de necesitățile și preferințele voastre.
Există 3 contraceptive de urgență:
Conform criteriilor de diagnostic Rotterdam 2003, ovarul micropolichistic presupune > 12 foliculi antrali/ovar sau un volum >10 ml.
Însă peste 50% dintre pacientele de vârstă reproductivă au > 12 foliculi antrali/ovar, mai ales datorită creșterii performanței tehnice ale ecografelor din ziua de azi.
Prin urmare vorbim de un aspect ecografic tipic al ovarului micropolichistic: foliculi antrali dispuși în periferia ovarului, asemenea unui “șirag de perle”, cu o dezvoltare excesivă a medularei ovariene.
Înseamna ca nu o sa pot avea copii?
Sindromul de ovare micropolichistice, pentru că vorbim de un sindrom endocrinologic și metabolic, presupune o tulburare endocrină complexă, caracterizată clasic de lipsa ovulației, hiperandrogenism și un aspect ecografic tipic.
La pacientele cu SOPK principala cauza de infertilitate este într-adevăr lipsa ovulației, dar nu toate pacientele au aceasta problemă, așa cum spuneam mai sus, este o tulburare complexă, prin urmare există mai multe modalități de exprimare a bolii.
Concluzia clară este ca poți avea copii și că NU este obligatoriu să rămâi mai greu însărcinată.
Recomand cu tărie că dacă ai cicluri menstruale neregulate (acestea fiind o expresie a lipsei ovulației) și iți dorești un copil, să te prezinti în consult la un specialist în infertilitate.
Bolile cu transmitere sexuala sunt: infecțiile cu virus hepatic B și C, sifilis, infecția cu virusul HIV, infecțiile genitale cu microorganisme de tipul Chlamydia Trachomatis, Mycoplasma Hominis, Ureaplasma Urealyticum, Neisseria gonorrhoeae.
Toate acestea trebuie testate în cazul unui contact sexual neprotejat.
Testarea pentru infecțiile hepatice B și C, sifilis si HIV trebuie testate la prima vizită medicală și la 6 luni după. Testarea pentru infecțiile genitale se realizează la prima vizită medicală după eveniment.
