Regula numărul 1 este că NU este nicio regulă.
O afirmație simplă și sinceră cu care aș dori să abordez acest subiect, pentru a ne putea relaxa cu toții.
Nașterea naturală este un eveniment fiziologic pe care multe femei îl plănuiesc și speră să îl experimenteze, dar, prin definiție, presupune evitarea intervențiilor medicale cum ar fi analgezia epidurala, monitorizarea electronică fetală (cardiotocografia) sau inducerea travaliului.
Unele femei se simt suficient de încrezătoare și își cunosc bine corpul, alte femei vor doar să evite orice intervenție sau medicamente. Alte femei au nevoie de anumite proceduri sau intervenții pentru a finaliza cu bine acest eveniment fiziologic. Toate femeile au dreptate.
Termenul corect ar fi nașterea vaginală.
Nașterea este un mecanism chimic și hormonal într-o strânsă relație de dependență, menit să expulzeze un făt matur, și ne demonstrează cum natura și-a creat planul perfect pentru a se perpetua. Scopul final este de a avea o naștere care permite procesului natural să aibă loc și să creeze o experiență personală mamei, bebelușului, dar și tatălui. De când lumea, femeile au născut natural. Iar asta e doar o statistică, nu o regulă, nu o obligație.
Pentru că vremurile moderne pe care le trăim determină pacientele să experimenteze o serie de paradoxuri: de la cursurile Lamaze, unde focusul este pe anatomie și fiziologie, la forumurile online unde este promovată nașterea “intervention free” , pacienta forțându-și propriile limite fizice și psihice, iar nașterea capătă o notă de romantism, de reinventare a naturalului. Studiile socioculturale definesc acest concept ca “umanizarea” nașterii sau nașterea “bio”.
Sunt lansate în spațial virtual sau la cursurile prenatale sloganuri (în opinia mea periculoase) la modul: “natural childbirth is empowering”, care din păcate, duc la multe conflicte în sala de naștere, când este momentul decizional. Nașterea nu este nici romantică, nici motivațională, nici “empowering”. Nașterea este despre SĂNĂTATEA viitoarei mămici și a bebelușului.
DA, îmi doresc că pacientele să înțeleagă că nașterea vaginală sau naturală poate fi o experiență satisfăcătoare și sigură, DAR în același timp, vreau să înțeleagă că dacă nașterea nu s-a finalizat așa cum și-au imaginat, NU este vina lor, NU le face mai puțin mame sau femei. Fiecare mamă și fiecare bebeluș sunt diferiți, imprevizibilul are rolul lui bine stabilit, complicațiile pot apărea, chiar și atunci când faci totul “corect”.
În prezent, ne bucurăm de avansul tehnologic, care ne permite monitorizarea în timp real a fătului în timpul travaliului, avem instrumente de diagnostic al sarcinilor cu risc crescut, astfel încât putem evita evenimente cu impact emoțional negativ.
Cred că succesul acestui eveniment fiziologic se bazează pe o relație de încredere pacient-moașă-doctor, pe pe o îngrijire medicală individuală, respectând valorile, autonomia și alegerile pacientei, astfel încât ea să se simtă comfortabil și în siguranță și să știe că se iau cele mai bune decizii.
Conștientizarea profundă a experienței În timpul travaliului , datorită secretiei hormonale de oxitocina, mama se pregătește și își conștientizează fiecare modificare în corp, se pregătește fizic și psihic pentru primirea bebelușului, iar legătură dintre cei doi se formează mult mai ușor.
Recuperare rapidă și spitalizare scurtă După o naștere naturală, mama se poate simți atât de bine, încât se poate ridica în picioare. Ea poate avea o senzație de greață, deoarece la toate nașterile are loc o pierdere de sânge, iar tensiunea arterială scade. Totuși, durerea dispare datorită cantității uriașe de endorfine circulante în organism. Acestea au un efect relaxant și analgezic care aduc euforie mamei și o stare de bine.
Spitalizarea după nașterea vaginală necomplicată este de 24-48 ore, pe când la cezariană poate dura între 2 și 4 zile.
Alăptare mai facilă Potrivit celui mai recent studiu WHO, alăptatul precoce (în prima ora după naștere) crește posibilitatea că bebelușul să fie alăptat exclusiv la sân în primele 4 luni de viață, de asemenea și durata alăptării în general. Datorită multiplelor beneficii ale “primului lapte” – colostrum , cât și a alăptării, WHO recomandă inițierea lactației cât mai repede posibil.
O respirație mai bună În timpul travaliului, fătul produce catecolamine sau hormonii “de luptă” produși în situațiile stresante. Catecolaminele ajută la adaptarea respiratorie după ce se naște bebelușul, prin creșterea absorbției lichidului amniotic din plămâni și creșterea producției de surfactant pulmonar. De asemenea, sub influență contracțiilor uterine are loc un fenomen de “stoarcere” a plămânului , care va ajută fătul să respire mai bine la naștere.
Un sistem imunitar mai puternic Nou-născuții au un sistem imunitar imatur și au nevoie de tot ajutorul pentru a se adapta la viață extrauterină și de a lupta contra bolilor. În timpul sarcinii, acest primește anticorpi de la mama, dar marea majoritate se pierd în timpul travaliului. Globulele albe cresc datorită creșterii de catecolamine. Acestea susțin efortul sistemului imunitar al nou născutului și îl protejează contra infecțiilor. De asemenea laptele matern conține globule albe, încă o dată fiind subliniat rolul acestora. O singură picătură de lapte matern conține 1 million de globule albe.
Bacterii protectoare În timpul pasajului prin canalul de naștere are loc ingestia de bacterii protectoare, acestea colonizand intestinul nou-născutului, protejându-l din copilărie până la viața de adult.
Risc scăzut de dezvoltare a diabetului și a obezității Un studiu european din 2008 a concluzionat că bebelușii proveniți din nașterea naturală au un risc cu 20% mai mic de a dezvoltă diabet zaharat de tip I.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1595040/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18162274/
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1523-536X.2008.00246.x
https://www.livescience.com/45681-vaginal-birth-vs-c-section.html
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18292986/
